Bolile cardiace rămân principala cauză de deces la nivel mondial. Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), anual se înregistrează 17 milioane de decese provocate de afecţiunile cardiovasculare. Numai în Statele Unite, de exemplu, specialiștii susțin că, în fiecare an, 735.000 de oameni suferă un infarct, iar decesele din această cauză se ridică la peste 600.000.

Un atac de cord, cunoscut și sub numele de infarct miocardic, apare atunci când fluxul de sânge este blocat din cauza acumulării colesterolului sau a depozitelor de grăsime. Sângele nu mai ajunge la inimă, ceea ce înseamnă că nu primește oxigenul și nutrienții de care are nevoie, provocând moartea țesutului.

Persoanele care supraviețuiesc în urma unui infarct sunt în pericol de a suferi de insuficiență cardiacă. Acestea trăiesc cu o inimă mai „slabă”, ceea ce înseamnă că sarcinile zilnice și considerate ușoare, cum ar fi ridicarea unui obiect sau urcatul pe scări, devin extrem de solicitante și pot duce la deces. Refacerea țesutului cardiac deteriorat în urma unui infarct s-a dovedit a fi dificilă, iar în unele cazuri chiar imposibilă. Însă o echipă de cercetători de la Imperial College London afirmă că invenția lor poate rezolva acest lucru.

Echipa a dezvoltat mai mulți plasturi, cu dimensiunea de 2-3 cm, care conțin până la 50 de milioane de celule stem umane. Aceștia au programat celulele stem să se dezvolte în mușchi cardiac funcțional sau în celule progenitoare cardiace. Plasturii sunt cusuți pe zona afectată a inimii pentru a ajuta să pompeze sângele și, astfel, să elibereze substanțe chimice, care stimulează repararea și regenerarea. Cercetarea a fost prezentată în cadrul conferinței Societății Britanice de Cardiologie (BCS), desfășurată în Manchester, luna aceasta.

Folosirea celulelor stem pentru a trata mușchiul inimii slăbit nu este un concept nou. Medicii au mai găsit metode de a injecta celule stem direct în țesutul deteriorat, însă fără o ,,schelă”, un punct de sprijin pentru a le ține în loc, celulele ar dispărea din inimă înainte de a realiza o reparație semnificativă a țesuturilor afectate.

Cercetătorii britanici au testat plasturii pe iepuri, constatând că la patru săptămâni după implantarea lor, ventriculul stâng ai inimii (camera care pompează sângele spre corp prin aorta) s-a recuperat, fără a dezvolta ritmuri anormale ale inimii. Ei au descoperit, de asemenea, că vasele de sânge din inimile destinatarului s-au dezvoltat, cu ajutorul plasturilor, și au acceptat destul de bine corpul străin. Plasturii au început să bată spontan după doar trei zile, iar în decurs de o lună au început să imite țesutul cardiac matur.

Următorul pas este de a testa siguranța plasturilor în cadrul studiilor clinice, apoi folosirea lor pentru a repara țesutul uman. Primele teste pe oameni nu ar trebui să aibă loc mai târziu de doi ani, conform cercetătorilor.

Dr. Richard Jabbour, unul dintre coordonatorii studiului, speră ca în viitorul apropiat, pe lângă medicamentele recomandate de medic în mod obișnuit, pacienților care au suferit un infarct să li se prescrie și acești plasturi reparatori.

,,Acesta este un prim exemplu de cercetare de vârf la nivel mondial, care are potențialul de a repara inimile afectate și de a salva vieți în întreaga lume. Dacă studiile clinice pot arata beneficiile acestor plasturi, în cazul oamenilor care suferă un atac de cord, ar fi un mare salt inainte pentru medicina regenerativa. a concluzionat Metin Avkiran, director medical asociat în cadrul British Heart Foundation, care a finanțat studiul.

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.