În urma numeroaselor adrese primite de Consiliul Național al Dizabilității din România, specialiștii CNDR au constatat că există multe confuzii în ceea ce privesc prestațiile sociale și pensia de invaliditate. Pentru a veni în sprijinul persoanelor cu dizabilități și al aparținătorilor acestora redăm actele normative care legiferează acordarea prestației sociale și a pensiei de invaliditate.

Prestaţiile sociale acordate persoanelor cu handicap
Actele normative care legiferează acordarea de prestații sociale persoanelor cu handicap sunt Legea 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările şi completările ulterioare (actualizată 01/ 2017 ) și Hotărârea nr. 268 / 2007 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap
• Legea 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările şi completările ulterioare (actualizată 01/ 2017)
Art. 57
(1) Dreptul la asistenţă socială sub formă de prestaţii sociale se acordă la cerere sau din oficiu, după caz, pe baza actelor doveditoare, în condiţiile prevăzute de lege.

(2) Cererea pentru plata prestaţiilor sociale se înregistrează la autoritatea administraţiei publice locale competente în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul sau reşedinţa persoana cu handicap.

(3) Cererea şi actele doveditoare pot fi depuse în condiţiile prevăzute la art. 31 alin. (3).

(4) Plata prestaţiei sociale se face începând cu luna următoare depunerii cererii şi încetează cu luna următoare încetării dreptului la prestaţia socială respectivă.

Art. 58
(1) Copiii cu handicap, inclusiv copiii cu handicap de tip HIV/SIDA, beneficiază de alocaţie de stat în condiţiile şi în cuantumul prevăzut de lege, majorat cu 100%.

(2) Copiii cu handicap de tip HIV/SIDA beneficiază de o alocaţie lunară de hrană, calculată pe baza alocaţiei zilnice de hrană stabilite pentru consumurile colective din unităţile sanitare publice.

(3) Adultul cu handicap vizual grav primeşte pentru plata însoţitorului o indemnizaţie echivalentă cu salariul net al asistentului social debutant cu studii medii din unităţile de asistenţă socială din sectorul bugetar, altele decât cele cu paturi.

(4) Adultul cu handicap beneficiază, în condiţiile prezentei legi, de următoarele prestaţii sociale:
a) indemnizaţie lunară, indiferent de venituri:
234 lei, pentru adultul cu handicap grav;
193 lei, pentru adultul cu handicap accentuat;

b) buget personal complementar lunar, indiferent de venituri:
106 lei, pentru adultul cu handicap grav;
79 lei, pentru adultul cu handicap accentuat;
39 lei, pentru adultul cu handicap mediu.

(5) Beneficiază de prestaţia socială prevăzută la alin. (4) lit. b) ( buget complementar lunar, indiferent de venituri) şi familia sau reprezentantul legal al copilului cu handicap grav, accentuat ori mediu pe perioada în care îl are în îngrijire, supraveghere şi întreţinere.

(6) Nu pot beneficia de prevederile alin. (4) ( prestații sociale):
a) adulţii cu handicap îngrijiţi şi protejaţi în centre rezidenţiale publice, cu excepţia centrului de tip respiro;

b) persoanele cu handicap care sunt reţinute, arestate sau condamnate definitiv la o pedeapsă privativă de libertate, pe perioada reţinerii, arestării ori a detenţiei;

c) adulţii cu handicap grav sau accentuat care realizează venituri, aflaţi în îngrijirea şi protecţia asistentului personal profesionist.

(7) Nu pot beneficia de prevederile alin. (4) lit. a) (indemnizaţie lunară, indiferent de venituri) adulţii cu handicap grav sau accentuat care nu realizează venituri, aflaţi în îngrijirea şi protecţia asistentului personal profesionist.

(9) De dreptul prevăzut la alin. (2) poate beneficia copilul bolnav de SIDA numai pe perioada în care este îngrijit în familie.

(10) Sumele aferente drepturilor prevăzute la alin. (1) – (5) şi cheltuielilor de administrare se vor asigura prin bugetele proprii ale judeţelor/sectoarelor municipiului Bucureşti din transferuri de la bugetul de stat către bugetele locale, prevăzute cu această destinaţie în bugetul Ministerul Muncii și Justiției Sociale.

(11) Plata drepturilor prevăzute la alin. (1) – (5) se realizează prin direcţiile generale de asistenţă socială şi protecţia copilului judeţene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti.

(12) Bugetul personal complementar prevăzut la alin. (4) lit. b) nu este luat în calcul la stabilirea altor drepturi şi obligaţii.

(13) Cuantumul drepturilor se actualizează anual cu indicele creşterii preţurilor de consum, prin hotărâre a Guvernului.

Art. 75
(1)Persoanele cu handicap au dreptul să li se creeze toate condiţiile pentru a-şi alege şi exercita profesia, meseria sau ocupaţia, pentru a dobândi şi menţine un loc de muncă, precum şi pentru a promova profesional.

Art. 77
(1) Persoanele cu handicap au dreptul de a munci şi de a realiza venituri în conformitate cu prevederile legislaţiei muncii, precum şi cu dispoziţiile speciale din prezenta lege.

(2) În sensul prezentei legi şi numai în contextul încadrării în muncă, prin persoană cu handicap se înţelege şi persoana invalidă gradul III.
Persoanele cu handicap pot fi încadrate în muncă conform pregătirii lor profesionale şi capacităţii de muncă, atestate prin certificatul de încadrare în grad de handicap, emis de comisiile de evaluare de la nivel judeţean sau al sectoarelor municipiului Bucureşti.

Persoana adultă cu handicap grav are dreptul la un asistent personal, în baza evaluării sociopsihomedicale,angajat al Primăriei cu contract individual de muncă sau pot opta între asistent personal și primirea unei indemnizații lunare.

Persoanele cu handicap grav care au și calitatea de pensionari de invaliditate încadrați în gradul I de invaliditate pot opta pentru indemnizația pentru însoțitor prevăzută de Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare, sau pentru asistent personal. Dreptul de opțiune se menține și în cazul trecerii pensionarilor de invaliditate la pensia pentru limită de vârstă.

• Hotărârea nr. 268 / 2007 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap

Art. 36
(1) Cererea pentru acordarea de prestaţii sociale se înregistrează fie la primăria localităţii de domiciliu sau de reşedinţă a persoanei cu handicap, fie la direcţiile generale de asistenţă socială şi protecţia copilului judeţene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti.

(2) Primăria va transmite direcţiilor generale de asistenţă socială şi protecţia copilului cererea şi actele doveditoare în termen de 5 zile calendaristice de la data depunerii acestora.

(3) Actele doveditoare sunt următoarele:
a) copie de pe actul de identitate;

b) copie de pe documentul care atestă încadrarea în grad de handicap; în cazul în care există diferenţe de nume între actul de identitate şi certificat, se solicită actul care să ateste schimbarea numelui;

c) declaraţie pe propria răspundere privind tipul de venit.

(4) Prestaţia socială are caracter lunar, se acordă începând cu luna următoare depunerii cererii şi încetează cu luna următoare celei în care persoana cu handicap nu mai îndeplineşte condiţiile care au dus la stabilirea dreptului.

(5) Stabilirea, suspendarea sau încetarea dreptului la asistenţă socială sub formă de prestaţii sociale se face conform legii, în baza dispoziţiei directorului executiv al direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului judeţene, respectiv locale a sectorului municipiului Bucureşti.

(6) Prestaţiile sociale rămase neîncasate de către persoana cu handicap decedată, reprezentând indemnizaţia şi/sau bugetul personal complementar pe luna în care a avut loc decesul, şi, după caz, prestaţiile sociale cuvenite şi neachitate până la deces se plătesc soţului supravieţuitor, copiilor, părinţilor sau, în lipsa acestora, celorlalţi moştenitori, în condiţiile dreptului comun.

(7) Sumele prevăzute la alin. (6) pot fi solicitate în cadrul termenului general de prescripţie.
Încadrare în grad de handicap şi eliberarea certificatului de încadrare în grad de handicap revine Comisiei de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap pe baza raportului de evaluare complexă întocmit de Serviciul de evaluare complexă a persoanelor adulte cu handicap şi a criteriilor medicopsihosociale cuprinse în Ordinul nr. 762 / 31.08.2007 al Ministrului Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse şi al Ministrului Sănătăţii Publice şi în

Ordinul nr. 1992 / 19.11.2007 al MSP, cu modificările și completările ulterioare.

Încadrarea în grad de handicap se realizează, ca urmare a evaluării complexe, evaluându-se starea prezentă a persoanei, în baza diagnosticului consemnat în referatele medicale de specialitate, în concordanţă cu stadiul afecţiunii medicale şi cu parametrii funcţionali obiectivaţi prin explorările paraclinice, precum şi cu nivelul autonomiei personale rezultat din datele înscrise în ancheta socială.
Dosarul pentru evaluare se depune de către persoana solicitantă sau reprezentantul legal al acesteia, la registratura primăriei din localitatea de domiciliu/reşedinţă sau la registratura Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului.

Actul normativ care legiferează acordarea pensiei de invaliditate și a pensiei de urmaș este Legea nr. 263 / 2010 privind sistemul unitar de pensii publice cu modificările și completările ulterioare ( actualizată 01-2017)

Pensia de invaliditate
Art, 68
(1) Pensia de invaliditate se cuvine persoanelor care şi-au pierdut total sau cel puţin jumătate din capacitatea de muncă, din cauza:

a) accidentelor de muncă şi bolilor profesionale, conform legii;

b) neoplaziilor, schizofreniei şi SIDA;

c) bolilor obişnuite şi accidentelor care nu au legătură cu munca.

(2) Beneficiază de pensie de invaliditate, în condiţiile prevăzute la alin. (1), şi persoanele care se află în situaţiile prevăzute la art. 49 alin. (1) lit. c) şi

g) (în sistemul public de pensii se asimilează stagiului de cotizare şi perioadele necontributive, denumite în continuare perioade asimilate, în care asiguratul a satisfăcut serviciul militar ca militar în termen sau militar cu termen redus, pe durata legal stabilită, a fost concentrat, mobilizat sau în prizonierat sau a fost elev al unei şcoli militare/şcoli de agenţi de poliţie sau student al unei instituţii de învăţământ din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională pentru formarea cadrelor militare, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, cu excepţia liceului militar).

(3) Au dreptul la pensie de invaliditate, în condiţiile prevăzute la alin. (1) lit. a), şi elevii, ucenicii şi studenţii care şi-au pierdut total sau cel puţin jumătate din capacitatea de muncă, ca urmare a accidentelor de muncă sau bolilor profesionale survenite în timpul şi din cauza practicii profesionale.

(4) Persoanele care şi-au pierdut total sau cel puţin jumătate din capacitatea de muncă şi marii mutilaţi, ca urmare a participării la lupta pentru victoria Revoluţiei din Decembrie 1989 ori în legătură cu evenimentele revoluţionare din decembrie 1989, care erau cuprinşi într-un sistem de asigurări sociale anterior datei ivirii invalidităţii din această cauză, au dreptul la pensie de invaliditate în aceleaşi condiţii în care se acordă pensia de invaliditate persoanelor care au suferit accidente de muncă.

Art. 69
În raport cu gradul de reducere a capacităţii de muncă, invaliditatea este:

a) de gradul I, caracterizată prin pierderea totală a capacităţii de muncă şi a capacităţii de autoîngrijire;

b) de gradul II, caracterizată prin pierderea totală a capacităţii de muncă, cu păstrarea capacităţii de autoîngrijire;

c) de gradul III, caracterizată prin pierderea a cel puţin jumătate din capacitatea de muncă, persoana putând să presteze o activitate profesională, corespunzătoare a cel mult jumătate din timpul normal de muncă.

Art. 70
(1) Criteriile şi normele pe baza cărora se face încadrarea în gradele I, II şi III de invaliditate se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Muncii și Justiției Sociale, Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii, după caz, cu avizul Ministerului Sănătăţii.

(2) CNPP şi casele de pensii sectoriale, prin intermediul Institutului Naţional de Expertiză Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă şi al comisiilor centrale de expertiză medico-militară ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii, după caz, organizează, îndrumă şi controlează activitatea de expertiză medicală şi recuperare a capacităţii de muncă.

Art. 71
(1)Evaluarea capacităţii de muncă, în vederea stabilirii gradului de invaliditate, se face, la cerere, de către medicul specializat în expertiza medicală a capacităţii de muncă din cadrul CNPP, denumit în continuare medic expert al asigurărilor sociale, iar în cazul persoanelor prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. I lit. c) (în sistemul public de pensii sunt asigurate obligatoriu, prin efectul legii, cadrele militare în activitate, soldaţii şi gradaţii voluntari, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale), de către comisiile de expertiză medicomilitară de pe lângă spitalele din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională.

(2) Pentru evaluarea capacităţii de muncă, cererea şi documentele medicale ale solicitantului se depun la cabinetul de expertiză medicală a capacităţii de muncă din cadrul casei teritoriale de pensii competente, în funcţie de domiciliul solicitantului, sau, după caz, la comisiile de expertiză medicomilitară de pe lângă spitalele din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională.

(3) În urma examinării clinice şi analizării documentelor medicale, medicul expert al asigurărilor sociale completează raportul de expertiză medicală a capacităţii de muncă şi emite decizia medicală asupra capacităţii de muncă. În cazul persoanelor prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. I lit. c), comisiile de expertiză medico-militară de pe lângă spitalele din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională emit decizii medicale de încadrare într-un grad de invaliditate, care vor fi avizate de comisia centrală de expertiză medico-militară a Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne sau a Serviciului Român de Informaţii, după caz.

Art. 73
Persoanele care şi-au pierdut capacitatea de muncă din cauza unor boli obişnuite sau a unor accidente care nu au legătură cu munca beneficiază de pensie de invaliditate, dacă au realizat, în condiţiile legii, stagiu de cotizare.

Art. 74
Au dreptul la pensie de invaliditate, indiferent de stagiul de cotizare realizat, persoanele prevăzute la art. 68 alin. (1) lit. a) şi b), alin. (2), (3) şi (4)
Articolul 76 (1) Persoanelor prevăzute la art. 73, încadrate în gradul I sau II de invaliditate, li se acordă stagiul potenţial prevăzut la art. 75 alin. (1) în condiţiile în care au realizat, la data emiterii deciziei medicale asupra capacităţii de muncă, stagiul de cotizare în raport cu vârsta.

Art. 77
(1) Pensionarii de invaliditate încadraţi în gradul I de invaliditate au dreptul, în afara pensiei, la o indemnizaţie pentru însoţitor, în cuantum fix.

(2) Cuantumul indemnizaţiei pentru însoţitor reprezintă 80% din valoarea unui punct de pensie, stabilită în condiţiile legii.

(3) Indemnizaţia pentru însoţitor se suportă de la bugetul de stat.

Articolul 118
(1) În sistemul public de pensii, pot cumula pensia cu venituri provenite din situaţii pentru care asigurarea este obligatorie, în condiţiile legii, următoarele categorii de pensionari:
a) pensionarii pentru limită de vârstă;
b) nevăzătorii;
c) pensionarii de invaliditate gradul III, precum şi copiii, pensionari de urmaş, încadraţi în gradul III de invaliditate;
d) copiii, pensionari de urmaş, prevăzuţi la art. 84 lit. a) şi b).

(2) Soţul supravieţuitor, beneficiar al unei pensii de urmaş, poate cumula pensia cu venituri din activităţi profesionale pentru care asigurarea este obligatorie, potrivit legii, dacă acestea nu depăşesc 35% din câştigul salarial mediu brut prevăzut la art. 33 alin. (5).

Art.58
Persoanele care au realizat un stagiu de cotizare în condiţii de handicap preexistent calităţii de asigurat beneficiază de reducerea vârstelor standard de pensionare, în funcţie de gradul de handicap, după cum urmează:

a) cu 15 ani, în situaţia asiguraţilor cu handicap grav, dacă au realizat, în condiţiile handicapului preexistent calităţii de asigurat, cel puţin o treime din stagiul complet de cotizare;

b) cu 10 ani, în situaţia asiguraţilor cu handicap accentuat, dacă au realizat, în condiţiile handicapului preexistent calităţii de asigurat, cel puţin două treimi din stagiul complet de cotizare;

c) cu 10 ani, în situaţia asiguraţilor cu handicap mediu, dacă au realizat, în condiţiile handicapului preexistent calităţii de asigurat, stagiul complet de cotizare.

Art. 59
Nevăzătorii beneficiază de pensie pentru limită de vârstă, indiferent de vârstă, dacă au realizat ca nevăzător cel puţin o treime din stagiul complet de cotizare.

Pensia de invaliditate acordată persoanelor cu handicap/dizabilități care nu au stagiul de cotizare
Prin Decizia Curții Constituționale (680/2012) și a Legii 37/2013 care modifică Legea pensiilor (263/2010), persoanele cu handicap/dizabilități care beneficiază doar prestația socială (indemnizația lunară+ buget personal complementar lunar) și este încadrat în grad de invaliditate, poate primi pe lânga prestația socială și indemnizația lunară (dacă au a optat în locul asistentului personal) și pensia de invaliditate, indiferent de stagiul de cotizare realizat, chiar dacă nu a muncit niciodată.

Procedura obținerii pensiei de invaliditate pentru persoanele cu handicap/dizabilități care nu au stagiul de cotizare

1. Prezentarea la medicul specialist (neurolog, ortoped, s.a) care, pe baza actelor medicale (ieșiri din spital și certificatul de handicap), va face un referat necesar întocmirii dosarului pentru încadrarea în grad de invaliditate.

2.Încheierea unui Contract de asigurat cu Casa de Pensii de pe raza de domiciliu prin achitarea unei taxe de asigurat, pentru care se eliberează o chitanță,necesară pentru completarea unui dosar ce se va depune la comisia de expertiză.Taxa de asigurat se achită pentru minim o lună de zile.

3. Se întocmește dosarul pentru încadrarea în grad de invaliditate care cuprinde:
– cererea privind acordarea pensiei de invaliditate;
– documente medicale;
– certificatul de handicap;
– copie după cartea de identitate;
– referatul medicului specialist (prevăzute la art. 76, alin. (1), lit. b) din HG nr. 257/2011 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010)
– contractul de asigurat încheiat cu Casa de Pensii de pe raza de domiciliu;
– chitanța eliberată Casa de Pensii de pe raza de domiciliu care atestă că a fost achitată taxa de asigurat;

Dosarul se depune la Comisia de expertiză medicală și recuperare a capacității de muncă din cadrul casei teritoriale de pensii de pe raza de domiciliu.

4.Medicul expertiză medicală și recuperare a capacității de muncă emite un certificat de invaliditate.

5. Depunerea certificatului de invaliditate la Casa Teritorială de Pensii care va emite Decizia de pensionare.

4 Comments

  1. Buna ziua!Am si eu o intrebare,ce sa facem cu casa de pensii din Oradea care refuza sa incheie un contract de asigurare cu persoanele cu dizabilitate?Am motivatia refuzului in scris .De 2 ori am incercat sa contribui la casa de pensii ,de 2 ori am primit acelas raspuns,nu incheie contract cu persoane cu disabilitate!

    • Faceti cere/plangere/sesizare prin email la autoritatea a persoanelor cu dizabilitati de la Bucuresti si la casa de pensii tot de la Bucuresti. Sunt obligati cei de la casa de pensii Oradea sa va ajute.

  2. Persoana cu handicap grav care are o pensie de urmaș ,poate primi și o pensie de invaliditate?

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *