De ani de zile, oamenii de știință încearcă să rezolve un mister medical: De ce diabeticii au un risc crescut de a dezvolta unele forme de cancer? Astăzi, cercetătorii oferă o posibilă explicație pentru asta. Ei au descoperit că ADN-ul suferă daune majore atunci când nivelul de zahăr din sânge este ridicat, favorizând astfel apariția anumitor forme de cancer.

Cercetătorii își vor prezenta rezultatele la Expoziția și Reuniunea Națională a American Chemical Society (ACS), din toamna anului 2019.

„Se știe de multă vreme că persoanele cu diabet au un risc de 2,5 ori mai mare pentru anumite tipuri de cancer”, spune dr. John Termini de la Centrul Medical Național City of Hope. Aceste tipuri de cancer includ cancerul ovarian, mamar, de rinichi și altele. ,,Deoarece incidența diabetului continuă să crească, probabil că și rata cancerului va crește.”

Oamenii de știință au bănuit că riscul crescut de cancer în cazul diabeticilor provine din dereglarea hormonală.

,,În ceea ce privește persoanele cu diabet zaharat de tip 2, insulina nu transportă eficient glucoza în celule. Deci, pancreasul produce din ce în ce mai multă insulină, și se obține ceea ce se numește hiperinsulinemie”, explică Termini.

Pe lângă controlul nivelului de glucoză din sânge, hormonul insulină poate stimula creșterea celulelor, ceea ce poate duce la cancer. De asemenea, majoritatea persoanelor cu diabet zaharat tip 2 sunt supraponderale, iar excesul de țesut adipos produce niveluri mai mari de adipokine decât la cele cu o greutate normală. Acești hormoni promovează inflamația cronică, care este legată de cancer.

Potrivit cercetătorilor, cea mai frecventă idee este aceea că riscul crescut de cancer are legătură cu hormonii, Probabil că aceștia reprezintă un factor important în apariția cancerului, însă nu au existat până acum suficiente dovezi solide.

Termini s-a întrebat dacă nivelul ridicat al glicemiei observat în diabet ar putea dăuna ADN-ului, ceea ce face ca genomul să fie instabil, contribuind la apariția cancerului. Așadar, Termini și colegii săi au căutat un tip specific de daune sub formă de baze ADN modificate chimic, cunoscute sub numele de aducți, în cultura țesuturilor și a modelelor de rozătoare cu diabet. Într-adevăr, au găsit un aduct AND (o combinaţie a unor segmente de ADN cu molecule de substanţe cancerigene), numit N2- (1-carboxietil) -2′-deoxiganozină, sau CEdG, care a apărut mai frecvent la modelele diabetice decât la celulele normale sau la șoareci. Mai mult decât atât, nivelurile ridicate de glucoză au influențat procesul celulelor pentru repararea acestuia.

Dr. Termini consideră că expunerea la niveluri ridicate de glucoză duce atât la aducți ADN, cât și la suprimarea reparării lor, care în combinație ar putea provoca instabilitatea genomului și cancerul”.

Recent, Termini și colegii au finalizat un studiu clinic care a măsurat nivelurile de CEdG, precum și nivelurile CEG din ARN, la persoanele cu diabet de tip 2. Ca și la șoareci, persoanele cu diabet au avut niveluri semnificativ mai mari atât de CEdG, cât și de CEG, decât persoanele sănătoase.

Dar echipa de cercetători nu s-a oprit acolo. Aceștia au identificat două proteine care par a fi implicate: factorul de transcripție HIF1a și proteina de semnalizare mTORC1, care ambele arată o activitate mai mică în diabet. HIF1α activează mai multe gene implicate în procesul de reparație. „Am descoperit că, dacă stabilim HIF1α într-un mediu cu glucoză mare, creștem repararea ADN-ului și reducem daunele ADN-ului”, spune Termini. „Și mTORC1 controlează de fapt HIF1α, așa că dacă se stimulează mTORC1, se stimulează și HIF1α”.

Conform dr. Termini, există deja mai multe medicamente care stimulează HIF1a sau mTORC1. Cercetătorii intenționează să vadă dacă aceste medicamente scad riscul de cancer la modelele de animale diabetice și, dacă da, le vor testa pe oameni. S-a observat că metformina, un medicament comun pentru diabet, care ajută la scăderea nivelului glicemiei, stimulează, de asemenea, repararea ADN-ului.

„Testăm metformina în combinație cu medicamente care stabilesc în mod specific HIF1a sau îmbunătățesc semnalizarea mTORC1 la modelele de animale diabetice”, afirmă el. Între timp, o modalitate mai eficientă pentru diabetici de a reduce riscul de cancer ar putea fi un control mai bun al glicemiei. „Asta sună ca o soluție atât de ușoară, dar este extrem de dificil pentru majoritatea oamenilor să-și mențină controlul glicemic”, a concluzionat Termini.

Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, erau în evidență, la nivel global, aproximativ 422 de milioane de diabetici, însă în prezent numărul este mult mai mare, întrucât multe cazuri nu sunt depistate la timp. Potrivit Ministerului Sănătăţii Publice, în ţara noastră sunt aproximativ 500.000 de diabetici înregistraţi oficial.

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.