Tinerii reprezintă viitorul societății. Însă ei sunt segmentul social cel mai afectat de criză, din cauza perioadei tranzitorii din viață pe care o traversează, a lipsei de experiență profesională, a educației nepotrivite, a protecției sociale adesea limitate și a condițiilor de muncă precare. În plus, unii tineri sunt expuși riscului de discriminare și de excluziune socială.

Potrivit unui document UE, la ora actuală în Uniunea Europeană există 7,5 milioane de NEETs (adică tineri care nu au depășit nivelul de învățământ secundar inferior și au abandonat timpuriu învățământul și formarea), reprezentând 12,9 % dintre tinerii europeni, cu vârsta cuprinsă între 15 și 24 de ani.

În februarie 2013, Consiliul European a hotărât să creeze ,,Garanția pentru tineret” un program care își propune să combată șomajul în rândul tinerilor, asigurându-se că orice tânăr cu vârsta sub 25 de ani primește o ofertă de bună calitate de angajare, în termen de 4 luni de la absolvirea învățământului obligatoriu sau de la pierderea locului de muncă. Oferta trebuie să constea dintr-un contract de muncă, uncenicie ori stagiu sau un curs de formare continuă, adaptată la nevoile și situația fiecăruia.

Toate statele membre s-au angajat să implementeze ,,Garanția pentru tineret” în cadrul unei Recomandări a Consiliului din aprilie 2013. În România, planul de implementare a Garanției a fost aprobat pe 13 iulie 2017.

,,Garanția pentru tineret” este finanțată de la bugetul UE prin intermediul Fondului Social European și al Inițiativei Locuri de Muncă pentru Tineri. Acest program a devenit o realitate în țările UE și a ajutat la îmbunătățirea vieților a milioane de tineri europeni. Din 2014, peste 5 milioane de tineri s-au înregistrat în sisteme de ,,Garanții pentru tineret” în fiecare an, iar peste 3,5 milioane de tineri au acceptat o ofertă de muncă, educație continuă, stagiu sau ucenicie.

Cele mai recente rapoarte evidențiază practici concrete privind aspectele cheie ale ,,Garanției pentru tineret”. Aceste rapoarte se bazează pe experiența de la fața locului, după cinci ani de implementare a garanției în UE.

Chiar dacă funcționarea pieței muncii s-a îmbunătățit în mod considerabil, încă sunt tineri care se confruntă cu multiple obstacole în calea ocupării forței de muncă, cum ar fi persoanele cu dizabilități sau migranții.

Raportul privind măsurile de activare, în rândul tinerilor aflați în situații vulnerabile, prezintă practici promițătoare care sprijină tinerii cu nevoi mai specifice – pentru a se asigura că aceștia nu vor rămâne în urmă.

Pentru unii tineri, problemele legate de sănătate sau de locuințe ar trebui să fie abordate mai întâi, înainte de intrarea pe piața muncii, care necesită o cooperare puternică între furnizorii de servicii. Pentru alții, e important ca încrederea să le fie construită. În acest context, sprijinul individualizat și consilierea tineretului în parteneriat cu ONG-urile sunt cele mai eficiente, deoarece ele împuternicesc tinerii, creând un sentiment de proprietate și angajament față de integrarea lor.

Raportul arată, de asemenea, că flexibilitatea este esențială, de exemplu, ajustarea obiectivelor sau abordărilor în cazul în care tânărul nu se implică bine într-o intervenție.

Intervenția timpurie și măsurile de sprijin în favoarea integrării tinerilor sunt esențiale. În multe cazuri, sunt necesare reforme structurale, cum ar fi îmbunătățirea sistemelor de educație și formare profesională. Bugetele naționale trebuie să acorde prioritate integrării tinerilor pe piața muncii. A investi în tineri înseamnă a investi în viitorul nostru.

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.