Oamenii au visat mereu la o ,,fântână a tinereții”, din care ,,să bea” și să poată ,,păcăli” îmbătrânirea și moartea. La acest vis străvechi lucrează oamenii de știință din întreaga lume, fiind la un pas de a descoperi ,,elixirul tinereții”.

În viitor, viața veșnică nu va avea prea mult de-a face cu calculatoarele sau cu ,,conștiința downloadabilă”. Realitatea extinderii vieții artificiale va proveni din biotehnologie, în special din celule stem, celule din organism care nu au devenit încă specializate, și astfel pot deveni orice tip de celule, cu diferite funcții fiziologice, cum ar fi combaterea bolilor sau îmbătrânirea.

Un studiu publicat în revista Science a arătat că o proteină inversează procesul îmbătrânirii la nivel genetic, în inima, creierul și mușchii scheletici ai șoarecilor. Efectul este semnificativ și, într-un fel, destul de simplu.

Studii realizate anterior de echipa de cercetători de la Harvard au dovedit că îmbunătățirea anumitor abilități ale șoarecilor bătrâni a crescut datorită efectelor unei proteine din sânge, denumită GDF11. Aceasta este un hormon mai puțin cunoscut, ce face parte din familia factorilor de creștere, o moleculă care se leagă de receptorii celulelor stem și le spune ce fel de celulă diferențiată ar trebui să devină. S-a determinat, printr-un proces de screening, că nivelurile de GDF11 scad la șoarecii vârstnici, făcând din ea o țintă primordială pentru cercetarea anti-îmbătrânire a celulelor stem. Proteina GDF11 este comună la oameni și la cobai, iar cercetările de până acum sugerează că este implicată în dezvoltarea embrionară.

În cadrul a două experimente, experții de la Harvard au încercat să crească nivelurile proteinei GDF11 la șoarecii bătrâni. Într-unul din experimente, șoarecii vârstnici au primit transfuzii de sânge în urma conectării lor la sistemul circulator al unui grup de șoareci tineri. În cel de-al doilea, șoarecii au primit injecții cu factorul de creștere. Rezultatul ambelor experimente a fost același: întinerirea inimii și îmbunătățirea funcțiilor acesteia la șoarecii bătrâni. În mod specific, îngroșarea și rigidizarea mușchiului cardiac, cunoscută sub numele de hipertrofie, care se vede adesea în țesutul cardiac imbatranit, a fost inversată. Dacă s-ar replica la om, efectul ar fi similar cu vindecarea insuficienței cardiace diastolice, o cauză comună a decesului la vârstnici.

,,Am încercat acest lucru destul de mult, un experiment de lungă durată, pentru a vedea dacă există o cale care să ne ofere o perspectivă asupra procesului de îmbătrânire a inimii . Am fost complet uimiți când a funcționat „, a declarat profesorul Richard T. Lee, cardiolog și co-autor al studiului.

Amy Wagers, care a participat la ambele studii, a spus că șoarecii cărora li s-a administrat proteina GDF11 au dat semne de îmbunătățire a funcțiilor creierului, a rezistenței la efort și „o creștere a randamentului fiecărui organ în parte”.

,,În timp ce studiile anterioare au aratat că am realizat restaurarea funcției celulelor stem musculare și că proteina GDF11 regenerează mușchii, și în acest studiu, am văzut repararea ADN-ului deteriorate pe fondul procesului de îmbătrânire. Și asta am obținut-o în asociere cu recuperarea funcției, obsevând îmbunătățiri ale mușchiului nemanipulat. Bazându-ne pe alte studii, consideram că deteriorarea ADN-ului din celulele stem musculare ar putea reflecta o incapacitate a celulelor de a se diferenția în mod corespunzător pentru a realiza celule musculare mature, ceea ce este necesar pentru o reparare adecvată a mușchilor, a adăugat Amy Wagers.

Cercetătorii estimează că metodele folosite în studiile lor ar putea ajunge să fie testate pe oameni peste un timp foarte scurt, de trei, până la cinci ani.

„Ar trebui să ne ofere speranţe pentru un viitor mai sănătos. Cu toţii ne-am întrebat de ce suntem mai puternici și mai agili mental când suntem tineri. Aceste două studii neobișnuite și entuziasmante punctează către un posibil răspuns: nivelul crescut al proteinei GDF11 pe care îl avem când suntem tineri”, a declarat Doug Melton, codirector al Harvard Stem Cell Institute.

Unii cercetători sunt mai reticenți, considerând că, în timp ce sângele tânăr poate să îmbunătățească, mușchii, inima și creierul, încă nu se cunosc efectele cu potențial dăunător pe termen lung. Acest hormon ar putea fi testat și pe oameni, însă lipsesc unele informații cheie, precum regimul sau doza corespunzătoare.

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.