Cu toții căutăm înțelepciunea și dorim să o avem în viața noastră. Pentru că știm că umanitatea nu poate supraviețui fără înțelepciune. În această ipostază, a căutării înțelepciunii, se află trei prieteni: un călugăr-budist, un filozof și un psihiatru. Ei încearcă să ne vorbească despre lucrurile esențiale, despre cum am putea să ne bucurăm de viață și, în același timp, să o privim cu detașare, despre cum să ,,stăpânim” valurile existențiale și să ne ridicăm atunci când ele ne doboară.

Volumul intitulat „Trei prieteni, în căutarea înțelepciunii” ne propune o lectură savuroasă prin labirintul interior a trei învățători talentați. Această carte oferă trei perspective diferite și totuși îngemănate, trei traiectorii pe care oamenii le-au străbătut, de-a lungul timpului, pentru a ajunge la înțelepciune: cea a religiei, cea a filosofiei şi cea a psihologiei. Ea aduce în prim plan ,,încrucișarea fecundă a unor puncte de vedere asupra subiectelor majore despre care se întreabă orice ființă umană atunci când se gândește la modul în care își desfășoară viața.”

Traducerea din franceză a bestseller-ului aduce cititorilor o conversație intimă, pătrunzătoare, care explorează odiseea umană universală, în căutarea sensului și a înțelepciunii.

Cartea invită la introspecție și tratează teme, precum altruismul, vinovăția, iertarea, libertatea, reducerea suferinței, emoțiile, bucuria, fericirea, empatia, capacitatea de a asculta, dezbătute într-un spirit ludic, fără pretenția de a da lecții. Practic ești invitat într-un cadru intim alături de cei trei prieteni, în cabana lor din Dordogne, pentru a le asculta experiențele și poveștile, într-o minunată căutare, în care simți că te regăsești.

,,Ca urmare a regăsirilor noastre, publice sau private, a descoperirii unor valori comune, a unor convingeri împărtășite, s-a născut ideea acestei cărți. În acest trio frățesc, fiecare are rolul său. Matthieu este fratele mai mare, generos și puternic, care străbate lumea pentru a apăra cauzele la care ține (proiecte umanitare, Tibetul, altruismul), de o robustețe intelectuală și fizică menită să stârnească admirația celor doi camarazi ai săi; Alexandre este fratele cel mic, vesel și afectuos, spirit strălucit, creativ, poetic, care adoră să râdă și să stârnească râsul, căruia îi place să fie răsfățat și să ofere multă dragoste. Christophe este fratele mijlociu, liniștit, doritor să ajute, să explice, să-și reconforteze pacienții și cititorii, cel mai singuratic din bandă, dar totdeauna fericit să-și regăsească „prietenii de bine”, cum ne-am supranumit noi trei” (pp. 9-10).

Dintr-o astfel de atmosferă se nasc întrebări, frământări, aprofundări ale unor subiecte ce suscită interes: Care sunt aspirațiile noastre cele mai profunde?; Ego-ul, prieten ori impostor?; Să învățăm să conviețuim cu emoțiile noastre; Consecvența: o chestiune de fidelitate; Școala simplității, Adevărata libertate: de ce anume mă pot elibera?etc.

Christophe Andre este medic psihiatru la Spitalul Sainte-Anne din Paris și profesor la Universitatea Paris X, psihoterapeut. Alexandre Jollien este filosof. Matthieu Ricard, fiul filosofului Jean-Francois Revel și al unei pictorițe, doctor în genetică moleculară la Institutul Pasteur, este de 40 de ani călugăr budist și traiește în Nepal, unde se consacră proiectelor umanitare.

Povestea unuia dintre autori, a lui Alexandre Jollien, este de-a dreptul incredibilă. Deși are paralizie cerebrală și a trăit 17 ani într-o instituție din Elveția, el a reușit să devină filozof și scriitor premiat. La momentul în care se afla în acel institut era într-o stare de ,,legumă” și nimeni nu îi promitea o altfel de existență. Dar, atunci când un profesor a avut o idee genială și l-a inițiat în calculatoare, Alexandre – care nu putea scrie până în acel moment – a găsit soluția să iasă din captivitatea propriului handicap și s-a deschis către lume. Treptat, el a studiat și, în cele din urmă, a primit o diplomă în filosofie. Se apucă de scris și, în câțiva ani, publică cărțile Éloge de la faiblesse (care a primit Premiul Academiei Franceze în 1999), Petit Traité de l’abandon și Vivre sans pourquoi. Ambele cărți au fost bestseller-uri traduse în mai multe limbi. În scurt timp, Alexandre a devenit un simbol al optimismului și al curajului. Prin umorul și spiritul său viu, el a schimbat viziunea instinctivă, distorsionată, pe care mulți o au despre handicap.

,,Multă vreme am crezut că fericirea ține de cucerire. Astăzi am ajuns să cred că ea ține mai curând de eliberare. Sub tone de noroi există o pepită de fericire, de bucurie adevărată”, spune Alexandre Jollien.

,,Cu alte cuvinte, nu suntem niciodată oameni doar pe jumătate. Nu există nicio diferență de umanitate între un premiat Nobel în biologie și un handicapat profund. Sunt amândoi oameni, cu aceeași demnitate, deplină și de necontestat.

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.