În considerarea faptului că România a ratificat Convenţia privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi, s-a identificat nevoia de consolidare a unui cadru unic şi obiectiv de asigurare a măsurilor de egalizare a şanselor şi de respectare a drepturilor persoanelor cu dizabilităţi care presupun în mod deosebit eliminarea barierelor ca proces continuu, pentru că orice obstacol poate întârzia sau limita integrarea socială şi participarea,

ţinând cont de necesitatea unei mai bune administrări şi monitorizări a drepturilor persoanelor cu dizabilităţii se impun reglementări privind modalitatea de facilitare a accesului la acestea prin utilizarea legitimaţiei şi crearea cadrului pentru tipărirea biletelor de transport interurban de către direcţiile generale de asistenţă socială şi protecţia copilului,

având în vedere că izolarea persoanelor cu dizabilităţi în instituţii perpetuează stigmatizarea şi marginalizarea lor, încălcându-se astfel dreptul acestora de a trăi independent în comunitate, aşa cum este acesta garantat prin articolul 19 din Convenţia

privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi, se impun de urgenţă măsuri pentru a se asigura că persoanele cu dizabilităţi au acces efectiv la o serie de opţiuni în cadrul comunităţii, inclusiv la asistenţa personală necesară pentru a sprijini viaţa independentă şi integrarea în comunitate,

ţinând cont de situaţia centrelor de tip vechi de dimensiuni mari, caracterizate de cele mai multe ori prin clădiri cu destinaţie colectivă, cu aspect de unitate medicală şi localizate departe de viaţa comunităţii, lipsa unor măsuri de sprijin în ceea ce priveşte dezvoltarea serviciilor sociale, de practicile care îngrădesc procesul de reabilitare, dezvoltare şi incluziune a persoanelor cu dizabilităţi, se impune urgentarea procesului de tranziţie de la sistemul instituţionalizat la servicii integrate în comunitate,

luând în considerare asumarea procesului de dezinstituţionalizare ca prioritate pentru sistemul de protecţie a persoanelor adulte cu dizabilităţi, concomitent cu diversificarea măsurilor de prevenire a instituţionalizării şi de susţinere a traiului în comunitate, apreciem că neluarea de urgenţă a unor măsuri privind încurajarea alternativelor la serviciile rezidenţiale de tip vechi, creşterea gradului de responsabilizare socială, simplificarea procedurilor administrative şi fluidizarea circuitelor financiare ar putea împiedica crearea cadrului eficient şi corect pentru ducerea la îndeplinire a obligaţiilor asumate,

întrucât au fost iniţiate demersurile pentru obţinerea de fonduri europene pentru realizarea infrastructurii noilor centre de zi şi rezidenţiale, este imperios necesară stabilirea capacităţii centrelor rezidenţiale pentru persoane adulte cu handicap la maximum 50 de locuri, în corelare cu redefinirea mandatului centrelor existente şi avizarea de către Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Dizabilităţi şi monitorizarea eficientă a condiţiilor de viaţă a persoanelor cu dizabilităţi se impun ca acţiuni imediat necesare;

întrucât implicarea administraţiei publice locale de la nivel de municipiu, oraş sau comună în procesul de dezinstituţionalizare şi de prevenire a instituţionalizării este decisivă, se impune de urgenţă stabilirea finanţării măsurilor de protecţie de tip centre de zi şi centre rezidenţiale,

având în vedere că neasigurarea cadrului pentru exercitarea deplină a drepturilor persoanelor cu dizabilităţi, inclusiv la viaţă independentă şi integrare în comunitate, la respectarea demnităţii şi la nediscriminare, constituie consecinţe negative grave, se impune adoptarea în regim de urgenţă a unor măsuri pentru eliminarea efectelor pe care acestea le pot avea asupra calităţii vieţii,

în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată, Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.

ART. I

Legea nr. 448/2006
privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1 din 3 ianuarie 2008, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 5, după punctul 23
se introduce un nou punct, punctul 23^1, cu următorul cuprins:
“23^1. măsuri de protecţie – măsuri stabilite de comisia de evaluare a persoanelor adulte cu handicap, cuprinse în programul individual de reabilitare şi integrare socială, de tip: asistent personal, asistent personal profesionist, servicii sociale la domiciliu sau centre de zi sau rezidenţiale.”

2. La articolul 7, după alineatul (2)
se introduc două noi alineate, alineatele (3) şi (4), cu următorul cuprins:

“(3) Legitimaţia acordată persoanelor cu handicap este eliberată de direcţiile generale de asistenţă socială şi protecţia copilului judeţene, respectiv ale sectoarelor municipiului Bucureşti, costurile fiind suportate din bugetele acestora, şi este valabilă şi recunoscută pe întreg teritoriul ţării.

(4) Modelul legitimaţiei este aprobat prin ordin al ministrului muncii şi justiţiei sociale.”

3. La articolul 24, după alineatul (6)
se introduce un nou alineat, alineatul (6^1), cu următorul cuprins:

“(6^1) Dreptul prevăzut la alin. (1)-(6) se asigură în baza biletelor de călătorie gratuită care se tipăresc de către direcţiile generale de asistenţă socială şi protecţia copilului judeţene, respectiv ale sectoarelor municipiului Bucureşti, costul tipăririi fiind suportat din bugetele acestora.”

4. La articolul 45, după alineatul (1)
se introduce un nou alineat, alineatul (1^1), cu următorul cuprins:

“(1^1) Îngrijirea şi protecţia persoanei adulte cu handicap grav sau accentuat se asigură de către asistentul personal profesionist, altul decât soţul, soţia sau rudele în linie dreaptă.”

5. Articolul 46 se modifică şi va avea următorul cuprins:

“ART. 46

Pentru fiecare adult cu handicap aflat în îngrijirea şi protecţia asistentului personal profesionist se acordă o alocaţie lunară de îngrijire reprezentând cheltuieli lunare de locuit, hrană şi echipament, astfel:

a) 1,2 din indicatorul social de referinţă, prevăzut de Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, cu modificările şi completările ulterioare, pentru persoana adultă cu handicap accentuat;

b) 1,5 din indicatorul social de referinţă, prevăzut de Legea nr. 76/2002
privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, pentru persoana adultă cu handicap grav.”

6. După articolul 47
se introduce un nou articol, articolul 47^1, cu următorul cuprins:

“ART. 47^1

(1) Finanţarea sumelor prevăzute la art. 46 şi 47 se asigură din bugetul propriu al judeţului, respectiv al sectorului municipiului Bucureşti, în a cărui rază teritorială îşi are domiciliul sau reşedinţa asistentul personal profesionist.

(2) Direcţiile generale de asistenţă socială şi protecţia copilului judeţene, respectiv ale sectoarelor municipiului Bucureşti pot contracta servicii sociale licenţiate de tip asistent personal profesionist cu furnizori privaţi de servicii sociale, acreditaţi, în condiţiile legii.”

7. Articolul 51
se modifică şi va avea următorul cuprins:

“ART. 51

(1) Persoana cu handicap poate beneficia de servicii sociale acordate în centre de zi şi centre rezidenţiale de diferite tipuri, publice, public-private sau private.

(2) Centrele de zi şi centrele rezidenţiale reprezintă servicii sociale acordate persoanelor adulte cu handicap, cu personal calificat şi infrastructură adecvată; centrele rezidenţiale sunt servicii sociale în care persoana cu handicap este găzduită cel puţin 24 de ore.

(3) În sensul prezentei legi, tipurile de centre rezidenţiale pentru persoane adulte cu handicap sunt:

a) locuinţe protejate;

b) centre pentru viaţă independentă;
c) centre de abilitare şi reabilitare;

d) centre de îngrijire şi asistenţă;

e) centre respiro/centre de criză.

(4) Capacitatea centrelor rezidenţiale pentru persoane adulte cu handicap nu poate fi mai mare de 50 de locuri.

(5) Admiterea unei persoane cu handicap într-un centru rezidenţial, cu excepţia celor prevăzute la alin. (3) lit. e), se face în cazul în care acesteia nu i se pot asigura servicii la domiciliu sau în comunitate.

(6) Centrele de zi şi centrele rezidenţiale publice pentru persoane adulte cu handicap se înfiinţează ca structuri cu sau fără personalitate juridică, cu avizul Autorităţii Naţionale pentru Persoanele cu Dizabilităţi, astfel:

a) în subordinea consiliilor judeţene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, în structura direcţiilor generale de asistenţă socială şi protecţia copilului;

b) în subordinea autorităţii administraţiei publice locale la nivel de municipiu, oraş sau comună, în structura serviciului public de asistenţă socială, cu excepţia celor de la alin. (3) lit. b)-d).

(7) Centrele de zi şi centrele rezidenţiale private pentru persoanele adulte cu handicap se înfiinţează ca structuri cu sau fără personalitate juridică, cu avizul Autorităţii Naţionale pentru Persoanele cu Dizabilităţi.

(8) Centrele de zi şi centrele rezidenţiale publice şi private pentru persoane adulte cu handicap funcţionează cu respectarea standardelor specifice de calitate.

(9) Centrele publice şi private pentru persoane adulte cu handicap sunt coordonate metodologic de Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Dizabilităţi.

(10) Finanţarea măsurilor de protecţie de tip centre de zi şi centre rezidenţiale pentru persoanele adulte cu handicap se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul direcţiilor generale de asistenţă socială şi protecţia copilului sau al autorităţii administraţiei publice locale la nivel de municipiu, oraş sau comună, după caz, din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată alocate cu această destinaţie, în proporţie de cel mult 90% din necesarul stabilit anual de Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale la elaborarea bugetului de stat, în baza standardelor de cost calculate pentru beneficiari/tipuri de servicii sociale.”

8. Articolul 90^1
se modifică şi va avea următorul cuprins:

“ART. 90^1
(1) În structura Autorităţii Naţionale pentru Persoanele cu Dizabilităţi funcţionează Comisia superioară de evaluare a persoanelor adulte cu handicap, denumită în continuare Comisia superioară, cu activitate de coordonare metodologică şi monitorizare a activităţii de evaluare şi încadrare în grad şi tip de handicap.

(2) Comisia superioară are următoarea componenţă:

a) un membru, medic de specialitate expertiză medicală a capacităţii de muncă sau medicină fizică şi de reabilitare sau un medic de medicină generală şi cu experienţă în dizabilitate;

b) un membru licenţiat în asistenţă socială şi cu experienţă în dizabilitate;

c) un membru licenţiat în psihologie şi cu experienţă în dizabilitate;

d) un membru licenţiat în ştiinţe juridice şi cu experienţă în dizabilitate.

(3) Componenţa nominală a Comisiei superioare se aprobă prin decizie a preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Persoanele cu Dizabilităţi. Preşedintele Comisiei superioare este numit, prin aceeaşi decizie, dintre membrii menţionaţi la alin. (2).

(4) Activitatea de secretariat a Comisiei superioare se asigură de personal din structura Autorităţii Naţionale pentru Persoanele cu Dizabilităţi.

(5) Preşedintele şi membrii Comisiei superioare au dreptul la o indemnizaţie de şedinţă, echivalentă cu până la 5% din indemnizaţia preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Persoanele cu Dizabilităţi. Cuantumul lunar brut al indemnizaţiilor de şedinţă, pentru fiecare membru al Comisiei superioare, nu poate depăşi 35% din indemnizaţia preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Persoanele cu Dizabilităţi şi se acordă proporţional cu numărul de şedinţe la care a participat în luna respectivă.

(6) În situaţii justificate, în funcţie de volumul şi specificul activităţii, componenţa Comisiei superioare poate fi suplimentată cu maximum 3 membri, de alte specialităţi decât cele menţionate la alin. (2), cu încadrarea în fondurile bugetare alocate cu această destinaţie.

(7) În cazul în care membrii şi/sau preşedintele Comisiei superioare se deplasează în interesul serviciului, în ţară ori în străinătate, pot beneficia de drepturile de delegare prevăzute de legislaţia în vigoare pentru personalul din sectorul bugetar, în limita bugetului aprobat.”

9. La articolul 90^2 alineatul (1), după litera a)
se introduce o nouă literă, litera a^1), cu următorul cuprins:

“a^1) elaborează, modifică şi/sau completează Criteriile medicopsihosociale pe baza cărora se stabileşte încadrarea în grad şi tip de handicap a persoanelor adulte, aprobate prin ordin al ministrului muncii şi justiţiei sociale şi al ministrului sănătăţii, la propunerea Autorităţii Naţionale pentru Persoanele cu Dizabilităţi.”

10. La articolul 99, alineatul (1)
se modifică şi va avea următorul cuprins:

“ART. 99

(1) Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Dizabilităţi finanţează, în proporţie de până la 98%, prin derogare de la prevederile Legii nr. 350/2005
privind regimul finanţărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activităţi nonprofit de interes general, cu modificările şi completările ulterioare, proiecte ale organizaţiilor neguvernamentale cu activitate în domeniul protecţiei persoanelor cu handicap.”

11. La articolul 100 alineatul (1), literele b) şi f) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

“b) nerespectarea dispoziţiilor art. 16 -22, art. 23 alin. (1) – (2) şi (4), art. 24 alin. (1)-(6), art. 27 alin. (1) şi (2), art. 28, art. 30, art. 31, art. 32 alin. (2), art. 33 alin. (1)-(3), art. 34 alin. (3), art. 37 alin. (2), art. 51 alin. (4)-(7), art. 54 alin. (1)-(3), art. 55 alin. (1)-(2), art. 61-64, art. 65 alin. (1), (2) şi (5), art. 66-68, art. 69 alin. (1), art. 70, 71 şi art. 75 alin. (2) cu amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei;

…………………………………………………………………………………..

f) parcarea altor mijloace de transport pe locurile de parcare adaptate, rezervate şi semnalizate prin semn internaţional pentru persoane cu handicap, cu amendă de la 1.000 lei la 2.000 lei şi ridicarea mijlocului de transport de pe locul de parcare respectiv.”

ART. II

(1) Până la data de 31 decembrie 2018, centrele rezidenţiale, publice sau private, se reorganizează, cu avizul Autorităţii Naţionale pentru Persoanele cu Dizabilităţi, ţinând cont de nevoile individuale ale beneficiarilor corelate cu standardele specifice de calitate în vigoare.

(2) În termen de 45 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Dizabilităţi elaborează Metodologia de reorganizare a centrelor rezidenţiale pentru persoanele adulte cu handicap, care se aprobă prin decizie a preşedintelui acesteia şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(3) Până la data de 31 decembrie 2018, direcţiile generale de asistenţă generală şi protecţia copilului judeţene, respectiv ale sectoarelor municipiului Bucureşti şi furnizorii de servicii sociale privaţi acreditaţi vor elabora planurile de restructurare a centrelor rezidenţiale cu capacitate mai mare de 50 de locuri.

(4) Planul de restructurare a centrului, prevăzut la alin. (3), reprezintă documentul avizat de către Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Dizabilităţi şi aprobat de consiliul judeţean, respectiv local al sectorului municipiului Bucureşti, care cuprinde acţiuni planificate pentru perioada 2019-2021 cu scopul de a asigura tranziţia persoanelor cu handicap beneficiare de servicii sociale în instituţii rezidenţiale de tip vechi în alternativele de tip familial sau rezidenţial nou-înfiinţate.

(5) Metodologia de elaborare a planului de restructurare se aprobă, în termen de 45 de zile, prin decizie a preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Persoanele cu Dizabilităţi care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

ART. III
Începând cu data de 1 ianuarie 2019, finanţarea de la bugetul de stat a centrelor rezidenţiale a căror capacitate este mai mare de 50 de locuri se diminuează anual cu 25%, urmând ca, începând cu 1 ianuarie 2022, finanţarea lor să se asigure exclusiv din bugetul judeţului, respectiv al sectorului municipiului Bucureşti.

ART. IV

În termen de 45 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă se va emite decizia privind componenţa nominală a Comisiei superioare.

PRIM-MINISTRU

VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ

Contrasemnează:

Ministrul muncii şi justiţiei sociale,

Lia-Olguţa Vasilescu

Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Paul Stănescu

Ministrul sănătăţii,

Sorina Pintea

p. Ministrul transporturilor,

Mircea Florin Biban,

secretar de stat
p. Ministrul fondurilor europene,

Mihaela Virginia Toader,

secretar de stat

Ministrul finanţelor publice,

Eugen Orlando Teodorovici

Bucureşti, 17 iulie 2018.

Nr. 69.

—–

6 Comments

  1. Sunt persoana cu handicap accentuat nerevizuibil, am dreptul la asistent personal? Toata lumea de la directia de asistenta a sectorului 3, mi-au spus ca nu am dreptul desi boala mea e incurabila. Am 60 ani, nu pot sa gatesc, nu pot sa fac menaj, imi este greu sa fac cumparaturi. Cine imi poate da un raspuns? Unde sa ma mai adresez?

  2. Buna seara! Am 20 de ani si sunt persoana cu handicap (gradul 2,accentuat, nerevizuibil). Am dreptul sa lucrez si sa iau in acelas timp indemnizatie? Va multumesc!

  3. Pe perioada cât asistentul personal este în concediu medical persoana cu handicap poate beneficia de indemnizație conform art 43 alin 1 din legea 448/2006

  4. Bună. Tatăl meu are vârsta de 75 de ani. Are gradul grav de handicap. Demență mixtă. Eu Boba Domnica sunt fiica dânsului și totodată sunt și tutorele dânsului.Consider că dumnealui are nevoie de ieșiri …dar nu ne permitem un autoturism adaptat pentru această situație. Care ar fi soluția în această situație? Băncile nu acordă credite persoanelor cu această vârstă.

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.