România a prezentat Raportul/Evaluarea Națională Voluntară (ENV) în cadrul reuniunii Forumului Politic la Nivel Înalt al ONU (HLPF), de la New York, ce a avut loc în perioada 09-19 iulie 2018. Delegația României prezentă la segmentul ministerial al reuniunii (15-19 iulie) a fost condusă de viceprim-ministrul și ministrul Mediului, doamna Grațiela GAVRILESCU. Din delegația României au mai facut parte: domnul Laszlo BORBELY, consilier de stat, coordonatorul Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă din cadrul Guvernului, precum și reprezentanți ai autorităților publice locale din România și ai organizațiilor neguvernamentale.

     Stenograma    

Forumul va împărtăși în continuare Evaluarea Națională Voluntară pe care România o face și am plăcerea să-l invit pe vicepremierul României să facă o prezentare comună. Aveți cuvântul. Mai întâi, vom urmări prezentarea, filmul.
-Stimată excelență, doamnelor și domnilor, dragi prieteni, am văzut în filmulețul prezentat că România a făcut progrese bune spre o societate durabilă și rezistentă. Sunt foarte mândră să prezint aici prima noastră Evaluare Națională Voluntară. Procesul de ENV a ghidat entitățile noastre naționale care se ocupă de dezvoltarea durabilă să lucreze mai bine, să creeze fluxuri de lucru pentru stabilirea acțiunilor și a politicilor publice orientate spre implementarea Agendei 2030 și a celor 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă (ODD.)

Suntem pe deplin angajați să continuăm procesul de punere în aplicare a Agendei 2030 la nivel național și, de asemenea, să contribuim la implementarea sa la nivel global. Trebuie să abordăm sinergiile dintre diferitele instrumente politice și să dezvoltăm politici publice pentru a realiza ODD-urile. Pentru România, implementarea Agendei 2030 este un proces de transformare către o societate durabilă și modernă.

Toate ministerele și instituțiile, toți funcționarii publici din administrațiile centrale și locale, factorii de decizie și membrii parlamentelor ar trebui să facă parte din procesul de punere în aplicare. Trebuie să consolidăm dialogul și cooperarea la nivel local și regional pentru a crea platforme și parteneriate cu toate părțile interesate de acest proces. Aceste transformări vor îmbunătăți economia, mediul și societatea noastră nu numai pentru generațiile actuale, ci și pentru cele viitoare. O societate durabilă poate fi realizată prin cultivarea unui sentiment de apartenență și comuniune care să asigure incluziunea socială.

La trei ani de la adoptarea Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă, raportul Național Voluntar al României reprezintă o modalitate adecvată de a evalua impactul acțiunilor noastre asupra dezvoltării durabile, precum și de a decide consolidarea acțiunilor noastre pentru viitor. În cadrul reuniunii Forumului Politic la Nivel Înalt din 2018, raportul subliniază cele 17 de Dezvoltare Durabilă și revizuirea, incluzând, de asemenea, elemente ale altor obiective. Punerea în aplicare a Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă implică eradicarea sărăciei, ce are la bază promisiunea de ,,a nu lăsa pe nimeni” și stabilește primul capitol al raportului nostru intitulat ,, A nu lăsa pe nimeni în urmă”. Acesta prezintă politicile și tendințele României în dezvoltarea unei societăți incluzive și durabile, axată pe aspectele sociale privind dezvoltarea durabilă. Pentru români, este esențială consolidarea cadrului instituțional în vederea dezvoltării.

Pentru a consolida guvernarea în domeniul mediului, în calitatea mea de vicepremier și ministru al Mediului, am condus Comitetul Interministerial pentru coordonarea integrării domeniului protecției mediului în politicile și strategiile sectoriale la nivel național, reprezentând principalul for de decizie privind dezvoltarea durabilă în România. Sunt, de asemenea, membru al Parlamentului și consider că implicarea parlamentelor naționale este de o importanță deosebită în procesul de implementare a Agendei din 2030, în special în ceea ce privește stabilirea cadrului legislativ.

În 2015, Parlamentul României a decis să creeze un departament pentru dezvoltarea durabilă și, în aprilie 2016, a adoptat o declarație a Parlamentului privind Obiectivele de Dezvoltare Durabilă a Agendei pentru dezvoltare durabilă din 2030.

Acum, toate principalele prevederi ale declarației stipulează crearea departamentului, aflat sub autoritatea directă a premierului, dedicat implementării Agendei 2030.
În aprilie 2017, printr-o hotărâre a guvernului a fost creat departamentul pentru dezvoltare durabilă, având responsabilitatea principală a implementării Agendei 2030 la nivel național. Departamentul pentru dezvoltare durabilă este condus de un consilier de stat, care va prezenta mai târziu procesul de revizuire a Strategiei Naționale de Dezvoltare Durabilă.

Noi și echipele noastre lucrăm în strânsă legătură, asigurând coordonarea și revizuirea procesului de implementare a Agendei 2030 la nivel național. După această introducere, mă voi întoarce la colegii mei, care au coordonat revizuirea pentru a prezenta procesul Evaluării Naționale Voluntare a României și a rezultatelor acesteia. Mulțumesc.

Distinși delegați, dragi colegi, Raportul Național Voluntar reprezintă un factor care sprijină implementarea Agendei 2030 și pregătește calea punerii în aplicare a Agendei 2030 la nivel național. În acest an, cele șase ODD-uri revizuite la Forumul Politic la Nivel Înalt reprezintă motorul care abordează transformarea către societăți durabile. O agendă atât de complexă și interdependentă necesită utilizarea expertizei existente la nivel național, colectarea inițiativelor și definirea unui angajament față de agenda din 2030, în care ar trebui să se implice o comunitate mai largă.

Făcând parte din același proces, redactarea Evaluării Naționale Voluntare și punerea în aplicare a Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă a început, în același timp, în luna septembrie a anului trecut.

Pentru elaborarea Evaluării Naționale Voluntare, am continuat activitatea de stocare a diferitelor informații de la diferite instituții la nivel național și sub-național pentru a localiza cele 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă (ODD) și cele 169 de obiective asociate. Procesul de stocare datează din martie 2016, după trei luni de la intrarea în vigoare a ordinii de zi și toate ministerele, instituția însăși, universitățile și reprezentanții societății civile au fost invitați și au contribuit la acest proces. A fost creat un grup deschis de lucru care a analizat informațiile și a început redactarea documentului. În mai 2018, am prezentat ENV-ul cu titlul ,,Transformarea către o Românie durabilă și rezistentă, inspirat de tema actuală a Forumului Politic la Nivel Înalt. Acest ENV analizează în detaliu ODD-urile revizuite în această sesiune, concentrându-se pe Obiectivele 6, 7, 11, 12, 15 și 17. Primul capitol intitulat ,,A nu lăsa pe nimeni în urmă” prezintă politicile și tendințele României privind dezvoltarea unei societăți durabile și incluzive, care se axează pe aspectele sociale ale dezvoltării durabile.

După o creștere de 4,8% în 2016, România a înregistrat o creștere economică accelerată de 6,9% în 2017, aceasta reprezentând cea mai mare rată de creștere după criza economică și una dintre cele mai mari din lume și a reușit, de asemenea, să atingă ținta de aproape 25% de aport energetic din surse regenerabile, țintă propusă pentru anul 2020. Acest lucru demonstrează angajamentul și convingerea noastră privind dezvoltarea durabilă.
Biodiversitatea unică a țării noastre și ecosistemele sale variate ne determină să ne amintim de un parteneriat regional pentru a menține serviciile de ecosistem și pentru a permite diversitatea necesară pentru un mediu sănătos și o populație sănătoasă. România a depus eforturi pentru a-și păstra ecosistemele și a combate poluarea aerului prin reducerea emisiilor provenite din industriile mari consumatoare de energie, poluarea aerului care altfel ar avea impact asupra biodiversității. De exemplu, Delta Dunării necesită o apă curată. Prin urmare, toți cetățenii trebuie să colaboreze pentru a proteja mediul.

România joacă un rol important în ceea ce privește exportul de democrație în regiune, oferind astfel experiență vecinilor noștri și promovând o comunitate puternică în această parte a Europei, pentru o Europă stabilă. Este necesară o situație politică stabilă pentru a păstra natura, creșterea și a asigura drepturilor omului.

Cultura noastră, împreună cu culturile vecinilor noștri și diversitatea ecosistemelor constituie baza importantă pentru o dezvoltare durabilă. Diversitatea este cheia pentru rezistența întregii omeniri în limitele planetei noastre.
Într-o notă finală, aș dori să mulțumesc tuturor celor menționați grupului, tuturor ministerelor, în special echipei mele, departamentului de dezvoltare durabilă din cadrul ministerului Mediului, care au contribuit la elaborarea Raportului Național Voluntar.

Acum, aș dori să ofer cuvântul următorului vorbitor, coordonatorul Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă, dl Laszlo BORBELY

-Vă mulțumesc foarte mult. Domnule președinte, doamnelor și domnilor, așadar, 2015 a reprezentat o piatră de hotar pentru omenire. S-au scurs trei ani de la adoptarea Agendei 2030, a cadrului de reducere a riscurilor și a acordului de la Paris. Toate aceste acorduri au oferit lumii, României, o viziune, avem nevoie de o viziune, dar trebuie să punem în aplicare ordinea de zi, precum și cadrul prin care putem realiza promisiunile unui viitor mai bun și mai durabil.

Cea mai mare provocare astăzi o consituie faptul de a ne asigura că nimeni nu este lăsat în urmă. Cum realizăm acest lucru? Viitorul pe care îl dorim începe cu fiecare dintre noi. Trăim o viață ciudată. Avem nevoie de răspunsuri. Fiecare dintre noi. Și avem nevoie de răspunsuri la nivelul comunităților, al comunităților mai mici sau mai mari și la nivel global. România este stat membru al UE la intersecția dintre Europa Centrală, Balcani și Europa de Est. Fiind o punte între regiuni sperăm să fie și un centru regional pentru dezvoltarea durabilă. Astfel de obiective ambițioase necesită o muncă grea. România a avut o strategie de dezvoltare durabilă care datează din 1999. Era, într-un fel, regională la acel moment. Dar, desigur, am elaborat această strategie în 2008. Cu toate acestea, odată cu agenda din 2030, am considerat că este esențial să o revizuim. Avem primul nostru proiect finalizat și ne așteptăm ca acest document să fie prezentat în luna septembrie. Totuși, această strategie are nevoie de un cadru legislativ, astfel încât principiile sustenabilității să poată înflori. Suntem pe punctul de a crea mediul necesar din politica durabilă, astfel încât să putem pune bazele pentru viitor.

Doamnelor și domnilor, pentru a reduce distanța dintre politică și societatea civilă, începem o mișcare pentru a crea masa critică necesară în vederea depășirii principiilor de dezvoltare durabilă. Este foarte important acum în această clădire frumoasă, avem o masă critică, după părerea mea, cei care sunt consacrați dezvoltării durabile. Dar trebuie să discutăm cu fiecare parte a societății. Numai parteneriatele formate de conducere pot fi susținute de România pentru acest viitor durabil.

Dimensiunea parlamentară este crucială. Avem nevoie de o dezvoltare durabilă pentru a înțelege ce înseamnă dezvoltarea durabilă. Așadar, avem nevoie de membri informați din parlament care înțeleg principiile dezvoltării durabile și le includ în dezbatere și în legislație. În mai 2017, România a înființat un departament de dezvoltare durabilă, vicepremierul menționând această chestiune și, bineînțeles, am lucrat împreună pentru a îndeplini punerea în aplicare a Agendei 2030. Primul pas pe care departamentul l-a luat în implementarea Agendei 2030 a fost dezvoltarea strategiei. Am creat o rețea cu mai mult de 1.000 de persoane, multe dintre ele din mediul academic, ONG-uri, instituții publice, lideri de afaceri și sectorul public privat al ONG-urilor din domeniul academic.

Este foarte important să existe o comunicare bună prin diferitele segmente ale societății. Parteneriatele sunt importante și o astfel de conducere necesită un expert. Avem experți în domeniul dezvoltării durabile. Am creat un comitet cu caracter consultativ, condus de prim-ministru, format din experți din mediul academic, societatea civilă, ONG-uri și din sectorul privat care pot raporta opinia parlamentului. Este un organism independent. Pentru a avea încredere în politica noastră, avem aici un reprezentant pentru societatea civilă.

Doamnelor și domnilor, acesta este doar începutul. Noi, astăzi, am prezentat evaluarea națională voluntară, iar cât mai curând posibil, vom finaliza cadrul institutional. Ulterior, vom stabili indicatorii României, pentru că fără date, fără indicatori, nu puteți implementa acest program. Această agendă este un document holistic, ceea ce înseamnă că trebuie să creăm împreună energii pozitive pentru un viitor mai bun. Este important ca, în timpul președinției noastre, să organizăm o întâlnire în parteneriat, o reuniune regională și să ne putem reuni în 2030 după ce am realizat o treabă bună și să ne felicităm că am reușit în momente dificile să lucrăm împreună și să creăm o lume mai bună pentru generațiile viitoare. Mulțumesc foarte mult.

Cedez cuvântul reprezentantului ONG-urilor. Un minut.

– Bună dimineața. Eu provin din societatea civilă. Sunt un membru al consiliului de administrație – o platformă pentru dezvoltarea durabilă. Cele mai active ONG-uri rămase au un parteneriat lung cu ministerul afacerilor civile și am creat sinergii începând din 2007, când România a devenit stat membru al Uniunii Europene. Vreau să subliniez importanța celor 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă, care sunt esențiale pentru Agenda 2030 și, de asemenea, să evidențiez importanța obiectivelor 17 și 14, în vederea promovării dezvoltării durabile. Avem nevoie de mai multe exemple practice pentru a îmbunătăți monitorizarea și coordonarea la nivel național și pentru a sprijini o mai mare coerență între diferitele politici, precum și accesul în sine. Vreau să subliniez importanța Organizațiilor Societății Civile (OSC) în cadrul Agendei 2030 și că este nevoie să se acorde o atenție deosebită societății civile, fiind un aspect foarte important pentru atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă. Suntem foarte fericiți să fim aici cu guvernul, la aceeași masă. Acesta este începutul unei colaborări foarte frumoase și, așa cum am subliniat deja, am început să lucrăm împreună la elaborarea Evaluării Naționale Voluntare. Intenționăm să facem o treabă foarte bună și după această întâlnire. Mulțumesc.

Declarația OSC

Cred că toți suntem de acord că Agenda din 2030 prezintă o oportunitate extraordinară de a face progrese corespunzătoare și de a îndeplini drepturile celor mai vulnerabile și marginalizate grupuri din societate. Deși există incluziune într-o oarecare măsură, și nevoile sunt recunoscute din ce în ce mai mult în procesul de elaborare a politicilor, suntem încă departe de a împlini promisiunea ,,de a nu lăsa pe nimeni în urmă”. Astfel, în acest context, în primul rând, Evaluarea Națională Voluntară subliniază importanța educației pentru realizarea universală a ODD-urilor și cum intenționează România să o facă mai incluzivă și adecvată pentru copiii cu dizabilități.

În al doilea rând, în timp ce subliniază necesitatea unor măsuri suplimentare pentru a proteja grupurile vulnerabile în general, aceasta nu abordează încălcările drepturilor specifice ale unor grupuri, cum ar fi lesbienele, homosexualii, bisexualii, inter sexul, persoanele cu handicap. Aceste grupuri se confruntă cu excludere socială. În plus, insecuritatea alimentară rămâne o chestiune arzătoare pentru România. Există măsuri ce vizează aceste ușoare încălcări ale grupurilor menționate mai sus, în România, pentru atingerea Obiectivelor 6, 11 și 15? Și, în cele din urmă, la pagina 88 din – (declarația nu a fost terminată din cauza timpului)…

Traducere: Lavinia Elena Niculicea

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.